banner UFC.png
  • ANBCT

COVID-19 și Siguranța Alimentelor: Ghid pentru Industria Alimentară

Actualizată în: 28 mai 2020

Introducere


Lumea se confruntă cu o amenințare fără precedent datorită pandemiei COVID-19 cauzată de virusul SARS-CoV-2 (denumit virus COVID-19). Multe țări urmează sfaturile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu privire la introducerea de măsuri de distanțare fizică, ca unul dintre modurile prin care se poate reduce transmiterea bolii. Aplicarea acestor măsuri a condus la închiderea multor afaceri, școli și instituţii de învățământ și la restricții privind călătoriile și adunările sociale. Pentru unii oameni, munca de la domiciliu, munca la distanță, și on-line sau discuțiile și întâlnirile prin internet, reprezintă acum practici normale. In domeniul industriei alimentare, personalul angajat nu are posibilitatea să lucreze de acasă și este obligat să continue să lucreze la locul de muncă obișnuit.



Menţinerea în condiții de siguranță a tuturor lucrătorilor în domeniul produselor alimentare și de aprovizionare, este esențială, pentru a face faţă pandemiei. Menținerea circulaţiei alimentelor de-a lungul lanțului alimentar este o funcție esențială la care trebuie să contribuie toate părțile interesate. Acest lucru este, de asemenea, necesar pentru a menține încrederea consumatorilor în siguranța alimentelor și în faptul că acestea sunt disponibile.


Industria alimentară trebuie să dispună de sisteme de management al siguranței alimentare (FSMS) bazate pe principiile de analiză a pericolului și punctele de control critic (HACCP) pentru a gestiona riscurile de siguranță alimentelor și a preveni contaminarea acestora. Sistemele de management al siguranţei alimentelor din industria alimentară sunt bazate pe programe prealabile care includ bune practici de igienă, curățare și sanitaţie, zonarea spaţiilor de prelucrare, controlul furnizorilor, depozitarea, distribuția și transportul, igiena personalului şi evaluarea capacităţii de lucru - toate condițiile de bază și activitățile necesare pentru a menține un mediu igienic pentru de procesarea alimentelor. Principiile generale Codex de igienă a alimentelor stabilesc o bază solidă pentru punerea în aplicare a controalelor privind igiena pentru fiecare etapă a lanţurilor de procesare, prelucrare şi distribuţie a produselor alimentare, pentru prevenirea contaminării acestora.


În cazul în care un operator din industria alimentară are un FSMS și / sau echipa HACCP stabilită, membrii acestor grupuri/echipe trebuie să fie incluşi în toate discuțiile pentru a se asigura că noile intervenții sunt revizuite punând pe primul plan siguranța alimentelor. În cazul în care o unitate nu are au un FSMS și / sau o echipă HACCP stabilită, atunci aceasta trebuie să desemneze o persoană responsabilă pentru a determina dacă urmare a aplicării măsurilor suplimentare pot rezulta riscuri pentru siguranța alimentelor. Această persoană desemnată trebuie să menţină legătura cu autoritățile pentru siguranța alimentelor pentru instrucțiuni. In momentul de faţă este aplicabilă o cerință urgentă pentru industrie în vederea asigurării conformităţii cu măsurile de protecție a lucrătorilor din domeniu împotriva contactării COVID-19, pentru a preveni expunerea sau transmiterea virusului, și pentru a consolida practicile de igienă a alimentelor și sanitaţie.


Scopul prezentului Ghid este de a evidenția aceste măsuri suplimentare, astfel încât să fie menținută integritatea lanțului alimentar și să fie asigurată disponibilitatea de alimente sigure pentru consumatori.


Transmiterea potențială a COVID-19 prin alimente


Este foarte puțin probabil ca oamenii să poată contacta COVID-19 din alimente sau de pe ambalajele acestora. COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană și prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută.


Până în prezent, nu există dovezi că virușii care determină bolile respiratorii se transmit prin alimente sau ambalaje alimentare. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente; au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica.


Cea mai recenta opinie din partea OMS este că dovezile actuale indică faptul că virusul COVID-19 este transmis în timpul unui contact apropiat, prin picături respiratorii (formate urmare a tusei sau strănutului) și prin expirație. Virusul se poate răspândi direct de la persoană la persoană atunci când o persoană infectată cu COVID-19 tușește sau strănută, producând picături care ajung la nasul, gura sau ochii unei alte persoane. Alternativ, deoarece picăturile respiratorii sunt prea grele pentru a fi transportate în aer, acestea aterizează pe obiecte și suprafețe care înconjoară persoana infectată. Este posibil ca cineva să se poate infecta prin atingerea unei suprafețe contaminate, obiect, sau mâna unei persoane infectate şi apoi să-şi atingă gura, nasul sau ochii. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, când atinge mânerele ușii sau strângerea de mână şi apoi atingerea feței.


Cercetări recente au evaluat supraviețuirea virusului COVID-19 pe suprafețe diferite și au raportat că virusul poate rămâne viabil timp de până la 72 de ore pe plastic și oțel inoxidabil, până la 4 ore pe cupru, și până la 24 de ore pe carton. Aceste cercetări au fost realizate în condiții de laborator (umiditate și temperatură relativă controlate) și trebuie interpretate cu prudență într-un mediu de viaţă real.


Este obligatoriu ca industria alimentară să consolideze măsurile de igienă personală și să ofere o instruire actualizată cu privire la principiile de igienă a alimentelor pentru a elimina sau reduce riscul ca suprafețele alimentelor și materialele de ambalare a acestora să fie contaminate cu virusul de la lucrători alimentari. In cadrul industriei alimentare, echipamentul individual de protecție (PPE), cum ar fi măști și mănuși, poate fi eficient în reducerea răspândirii virusurilor și a bolii, doar în condiţiile în care este folosit în mod corespunzător. În plus, industria alimentară este sfătuită cu tărie să introducă distanțarea fizică și măsuri stricte de igienă și sanitaţie și să promoveze spălarea frecventă și eficientă a mâinilor și sanitaţia, în fiecare etapă a procesării, prelucrării și comercializării alimentelor. Aceste măsuri vor proteja personalul de răspândirea COVID-19 printre lucrători, vor menține o forță de muncă sănătoasă și vor detecta și exclude de la locul de muncă lucrătorii care pot fi infectați și contactele lor imediate.


Deşi materialul genetic (ARN) al COVID – 19 a fost izolat din mostre de fecale ale pacienților infectați, nu există rapoarte sau dovezi de transmitere orală din fecale. Spălarea mâinilor după utilizarea toaletei este întotdeauna o practică esențială mai ales atunci când se lucrează cu alimente.


Lucrătorii din domeniul alimentar: conștientizarea cu privire la simptomele COVID-19


În scopul acestui Ghid, termenul lucrătorii din domeniul alimentar include manipulatori de alimente, persoane care ating direct alimentele neambalate ca parte a muncii lor. De asemenea, include personalul care poate atinge suprafețele de contact cu alimentele sau alte suprafețe din spaţiile unde se manipulează alimente neambalate. Prin urmare, termenul se aplică managerilor, personalului de curăţenie, contractorilor de întreținere, lucrătorilor din domeniul livrării și inspectorilor din domeniul alimentar.


Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca persoanele care nu se simt bine, să stea acasă. Personalul care lucrează în sectorul alimentar trebuie să fie conștient de simptomele COVID-19. Operatorii din sectorul alimentar trebuie să elaboreze îndrumări scrise pentru personal, cu privire la raportarea acestor simptome și excluderea din spaţiile de lucru. Problema cea mai importantă este ca personalul să poată recunoaște simptomele din timp, astfel încât să poată solicita îngrijiri și testări medicale adecvate și să reducă la minimum riscul de a infecta colegii. Simptomele comune ale COVID-19 includ:


  • febră (temperatură ridicată - 37,5 grade Celsius sau peste)

  • o tuse - aceasta poate fi orice fel de tuse, nu doar uscată

  • scurtarea respirației - dificultăți de respirație

  • oboseală.


Lucrătorii din domeniul alimentar: prevenirea răspândirii COVID-19 la locul de muncă


Personalului care lucrează în spațiile alimentare, trebuie să i se ofere instrucțiuni scrise și instruire cu privire la modul de prevenire a răspândirii COVID-19. Rutina normală pentru procedurile de muncă aplicate de industria alimentară în cadrul FSMS, trebuie să asigure faptul că lucrătorii infectați sunt excluși din spațiile alimentare. Personalul care nu se simte bine sau care prezintă simptome de COVID-19 nu trebuie să fie la locul de muncă și trebuie să fie informat cu privire la modul în care poate contacta personal medical. Acest lucru este imperativ, deoarece, dacă un lucrător infectat manipulează alimente, este posibil ca acesta să introducă virusul la produsele alimentare cu care lucrează sau pe suprafețele din unitatea respectivă, prin tuse și strănut, sau prin contactul cu mâna. În plus, în unele cazuri, persoanele infectate pot fi asimptomatice sau pre-simptomatice și pot să nu prezinte semne sau simptome ale bolii sau pot prezenta simptome ușoare care sunt ușor trecute cu vederea. Unele persoane infectate care încă nu prezintă simptome au fost dovedite a fi contagioase și capabile să răspândească virusul. Acest lucru subliniază necesitatea ca tot personalul care lucrează în industria alimentară, indiferent de starea lor de sănătate aparentă, să aplice igiena personală și să utilizeze în mod corespunzător PPE. Unităţile din industria alimentară trebuie să introducă un nivel ridicat de securitate și management al personalului pentru a menține un mediu de muncă sănătos/fără boli.


Programele preliminare trebuie să asigure faptul că lucrătorii infectaţi cu COVID-19 (persoane simptomatice și purtători asimptomatici) și persoanele cu care au intrat în contact (cei cu expunere la cazuri confirmate) sunt excluşi din unitatea respectivă. In acest sens ar trebui stabilă o procedură care să permită personalului să raporteze bolile prin telefon (sau e-mail), astfel încât lucrătorii cu stadii incipiente ale COVID-19 să poată primi informații de încredere și să fie repede excluşi din mediile de muncă.


Practicile de siguranța alimentelor în spațiile de lucru trebuie să fie în continuare aplicate la cele mai înalte standarde de igienă, în conformitate cu FSMS stabilite. Bunele practici de igienă a personalului includ:


  • igiena corespunzătoare a mâinilor - spălarea cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde (conform sfaturilor OMS);

  • utilizarea frecventă a dezinfectanților pentru mâini pe bază de alcool;

  • o igienă respiratorie bună (acoperirea gurii și a nasului în cazul tusei sau strănutului; aruncarea şerveţelelor și spălarea mâinilor);

  • curățarea / dezinfectare frecventă a suprafețelor de lucru și a punctelor de atingere, cum ar fi mânerele ușilor ;

  • evitarea contactului apropiat cu cineva care prezintă simptome ale bolilor respiratorii, cum ar fi tuse și strănut.


Lucrătorii din domeniul alimentar: utilizarea mănușilor de unică folosință


Mănușile pot fi utilizate de către lucrători alimentari, dar trebuie să fie schimbate frecvent și mâinile trebuie să fie spălate între utilizarea mănușilor, şi atunci când mănușile sunt eliminate. Mănușile trebuie schimbate după desfășurarea activităților nealimentare, cum ar fi deschiderea / închiderea ușilor cu mâna și golirea coșurilor. Muncitorii alimentari ar trebui să fie conștienți de faptul că purtarea mănușilor poate permite acumularea bacteriilor pe suprafața mâinilor, şi de aceea spălarea mâinilor este extrem de importantă atunci când mănușile sunt îndepărtate pentru a evita contaminarea ulterioară a alimentelor. Lucratorii din domeniul alimentar trebuie să evite să-și atingă gura și ochii atunci când poartă mănuși.


Mănușile de unică folosință nu trebuie utilizate în mediul de lucru ca un substitut pentru spălarea mâinilor. Virusul COVID-19 poate contamina mănuși de unică folosință, în același mod în care ajunge pe mâinile lucrătorilor. Îndepărtarea mănușilor de unică folosință poate duce la contaminarea mâinilor. Purtarea mănușilor de unică folosință poate da un fals sentiment de securitate, și poate duce la situaţii în care spălarea mâinilor nu este efectuată atât de des pe cât este necesar.


Spălarea mâinilor este o barieră protectoare mai mare împotriva infecției decât purtarea mănușilor de unică folosință. Unităţile din domeniul alimentar trebuie să se asigure că sunt disponibile facilităţi sanitare adecvate și să se asigure că lucrătorii se spală bine și frecvent pe mâini. Săpunul normal și apa caldă curentă sunt adecvate pentru spălarea mâinilor. Dezinfectoarele de mâini pot fi utilizate ca măsură suplimentară, dar nu trebuie să înlocuiască spălarea mâinilor.



Lucrătorii din domeniul alimentar: distanțare fizică în mediul de muncă


Distanțarea fizică este foarte importantă pentru a ajuta la încetinirea răspândirii COVID-19. Acest lucru se realizează prin reducerea la minim a contactului între persoanele potențial infectate și persoanele sănătoase. Toate unităţile din industria alimentară trebuie să urmeze ghidurile privind distanțarea fizică, pe cât este posibil în mod rezonabil. Ghidurile OMS atrag atenţia asupra faptului că trebuie menținută o distanţă de cel puțin 1 metru între colegii lucrători. În cazul în care mediul de producție a alimentelor îngreunează acest lucru, angajatorii trebuie să ia în considerare măsuri ce trebuie puse în aplicare pentru a proteja angajații.

Exemple de măsuri practice de respectare a ghidurilor de distanțare fizică în mediul de procesare a alimentelor sunt:


  • stațiile de lucru să fie poziţionate de o parte și de alta a liniilor de procesare, astfel încât lucrătorii din domeniul alimentar să nu se intalneasca unul cu altul;

  • asigurarea de echipamente de protecție, precum măști de față, plase de păr, mănuși de unică folosință, salopete curate și pantofi de lucru pentru reducerea alunecărilor pentru personal. Utilizarea acestor echipamente trebuie să fie o rutină în zonele cu risc ridicat din spațiile alimentare în care sunt produse alimente gata de consum şi alimente gătite. Atunci când personalul poartă echipamentele de protecţie, este posibilă reducerea distanței dintre lucrători;

  • distanţarea stațiilor de lucru, care poate necesita reducerea vitezei liniilor de producție;

  • limitarea numărului de personal prezent în același timp într-o zonă de preparare a alimentelor;

  • organizarea personalului în grupuri de lucru sau echipe pentru a facilita interacțiunea redusă între grupuri.


Lucrătorii din domeniul alimentar : boala COVID-19 la locul de muncă


Programele prealabile care stau la baza unor FSMS ale unităţilor din industria alimentară vor include ghiduri pentru gestionarea îmbolnăvirii personalului în spațiile alimentare. Aceste ghiduri vor conţine instrucțiuni pentru raportarea bolilor personalului și politicile de personal la momentul revenirii la locul de muncă a personalului vindecat. Personalul trebuie să fie instruit în utilizarea și respectarea acestor ghiduri și să raporteze îmbolnăvirile cât mai devreme pentru a preveni transmiterea COVID-19 către colegi. Practicile de management al personalului (de exemplu, raportarea bolii și excluderea lucrătorilor bolnavi) vor reduce foarte mult probabilitatea ca un lucrător alimentar să se îmbolnăvească la locul de muncă cu simptome de COVID-19.



Cu toate acestea, este necesar să se elaboreze un plan de acțiune pentru gestionarea unui astfel de eveniment. O întâmplare probabilă este aceea că un lucrător din domeniul alimentar va raporta boala prin telefon. Lucrătorii trebuie să fie conștienţi de faptul că nu ar trebui să se prezinte la locul de muncă cu simptomele COVID-19, ci să anunțe telefonic această îmbolnăvire.


Personalul care nu se simte bine nu trebuie să se prezinte la locul de muncă și să solicite sfaturi medicale. Cu toate acestea, în cazul în care un lucrător prezintă la locul de muncă simptome tipice de COVID-19, acesta trebuie să fie separat într - o zonă departe de alte persoane. Dacă este posibil, trebuie stabilită o cameră sau o zonă în care persoana poate fi izolată în spatele unei uși închise, cum ar fi un birou al personalului. Pentru asigurarea ventilației, dacă este posibil, trebuie deschisă o fereastră. Trebuie stabilite acţiuni pentru ca lucrătorul care nu se simte bine să fie eliminat rapid din unitate.


Lucrătorul care nu se simte bine trebuie să urmeze ghidurile / instrucţiunile naționale pentru raportarea cazurilor / cazurilor suspecte de COVID-19. În timp ce așteaptă sfaturi medicale sau trimiterea acasă, lucrătorul trebuie să evite orice contact cu alți angajați. Trebuie evitată atingerea oamenilor, suprafețelor și obiectelor și persoana



respectivă trebuie sfătuită să-şi acopere gura și nasul cu un șervețel de unică folosință atunci când tușește sau strănută, și apoi să pună șerveţelul într-o pungă urmat de aruncarea acestuia într-un coș cu capac. În cazul în care sunt disponibile șervetele, persoanele trebuie să tuşească sau strănute în îndoitura cotului. Dacă trebuie să meargă la baie în așteptarea asistenței medicale, trebuie să utilizeze o baie separată, dacă este disponibilă.


Toate suprafețele cu care angajatul infectat a intrat în contact trebuie curățate, inclusiv toate suprafețele și obiectele vizibil contaminate cu fluide corporale / secreții respiratorii și toate zonele cu contact ridicat potențial contaminate, cum ar fi toaletele, mânerele ușilor și telefoanele. Dezinfectanții pe bază de alcool trebuie folosiți în scopuri de curățare. În general, s-a dovedit că dezinfectanții pe bază de alcool (etanol, propan-2-ol, propan-1-ol) în concentrații de 70-80%, reduc semnificativ infecția